Boc spune că 20.000 de muncitori non-UE sunt o problemă la Cluj
Primarul Emil Boc a declarat că cei peste 20.000 de muncitori non-UE din Cluj-Napoca devin o problemă din cauză că nu cunosc limba și cultura română. Șeful Serviciului pentru Imigrări al Județului Cluj, subcomisarul Ciprian Tămaș, spune că declarația a fost înțeleasă greșit și prezintă datele oficiale ale instituției.
Emil Boc a declarat că la Cluj-Napoca muncesc 20.000 de muncitori străini din țări non-UE, ceea ce ar deveni o problemă din cauză că nu cunosc limba și cultura română. Declarația a fost făcută la o dezbatere despre fondurile de coeziune, unde primarul a spus: „Am mai mult 20.000 de oameni în orașul meu proveniți din orașe non-UE și asta devine o problemă”.
Șeful Imigrărilor Cluj spune că declarația a fost înțeleasă greșit
La două zile distanță, pe 8 octombrie 2026, Inspectoratul pentru Imigrări al Județului Cluj a organizat o conferință de presă cu rezultatele instituției din primele nouă luni ale anului. Întrebat despre afirmațiile primarului, subcomisarul de poliție Ciprian Tămaș, șeful Serviciului pentru Imigrări al Județului Cluj, a spus că declarația a fost înțeleasă greșit: „N-am discutat personal după declarație cu domnul primar, dar am întâlniri regulate cu reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca și pentru ei integrarea cetățenilor străini în societatea românească este o preocupare semnificativă”.
Câți străini sunt, de fapt, în județul Cluj
Potrivit lui Ciprian Tămaș, în județul Cluj există 21.000 de cetățeni străini, dintre care 5.700 sunt cetățeni europeni, iar peste 14.000 provin din țări non-UE. Separat, în județ trăiesc aproximativ 2.900 de cetățeni ucraineni. Nu se precizează câți dintre cei 20.000 de muncitori menționați de primar se află efectiv pe raza orașului Cluj-Napoca, distinct de cifra de 21.000 pentru întreg județul.
Cei mai mulți cetățeni din state terțe provin din Nepal (1.244 persoane), urmați de Sri Lanka (834), India (481), Turcia (232) și Bangladesh (197). Dintre cetățenii UE, cei mai mulți sunt din Franța (276), Germania (107), Italia (95) și Spania (30). Pentru comparație, în 2018 au fost emise de instituție aproximativ 330 de avize, cu mult sub valorile actuale.
Permisele de ședere au crescut față de anul trecut
În primele nouă luni ale anului au fost emise 5.527 de permise de ședere, față de 4.167 în 2025, dintre care 5.369 pentru ședere temporară și 158 pentru ședere pe termen lung. Principalele motive pentru care străinii și-au stabilit reședința sunt angajarea în muncă (4.006 persoane), calitatea de membru de familie (725) și studiile (334). Au fost depuse și 171 de cereri de reîntregire a familiei, dintre care 137 au fost avizate pozitiv și 27 au fost refuzate.
Instituția a desfășurat 311 activități specifice de control pe linia combaterii șederii ilegale, în urma cărora au fost depistați 58 de străini în situații ilegale. Au fost aplicate 417 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 300.700 de lei.
Cursuri de limba română obligatorii pentru noii angajați
Ciprian Tămaș a amintit că Ordonanța 32 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, în vigoare din luna aprilie a acestui an, prevede cursuri obligatorii de limba română în primele șase luni de la sosire, asigurate de angajatori. Nu este clar, deocamdată, dacă declarația primarului Emil Boc va fi urmată de reacții oficiale din partea unor organizații pentru drepturile omului sau a altor instituții.
Surse
Text redactat cu ajutorul inteligenței artificiale. Răspunde de publicare: Redacția Azi în Cluj.
Articole legate
Cluj-Napoca va aviza urbanismul pentru 18 comune metropolitane
Potrivit noului Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, municipiul Cluj-Napoca va aviza integrat proiectele de urbanism pentru toate cele 18 comune din zona metropolitană. Măsura promite termene fixe și un singur aviz, dar arhitecții din administrațiile locale sunt deja în dezacord privind modul de aplicare.
Cinci proiecte PNRR din Cluj, fără recepție la 31 august 2026
Ministerul Dezvoltării a confirmat, pentru Actual de Cluj, că cinci investiții finanțate prin PNRR în județul Cluj nu aveau recepții raportate la 31 august 2026. Este vorba despre proiecte din Cluj-Napoca, Turda, Huedin, Feleacu și Măguri-Răcătău, cu o valoare cumulată de peste 30,7 milioane de lei, pentru care termenul-limită de finalizare este 31 decembrie 2026.
Boc cere Loteriei Române să scoată păcănelele din agențiile loto
Primarul Cluj-Napoca, Emil Boc, cere Loteriei Române să retragă aparatele de tip slot-machine din agențiile loto din municipiu. Cererea vine după ce Consiliul Local a hotărât, pe 4 septembrie 2026, interzicerea jocurilor de noroc din sălile fizice din oraș. Boc afirmă că statul trebuie să dea primul exemplu, iar în sursele consultate nu apare, până acum, un răspuns oficial al companiei.
AI
