Clujul, la mijlocul clasamentului investițiilor pe locuitor
Potrivit unui clasament realizat de platforma BaniCurati.ro, județul Cluj, împreună cu consiliul județean, înregistrează investiții de 1.042 de lei pe locuitor, sub media națională de 1.104 de lei. În clasamentul celor 42 de județe și al Bucureștiului, Clujul ocupă locul 28, în timp ce între primăriile din județ apar diferențe considerabile.
Un clasament realizat de platforma BaniCurati.ro, pe baza execuției bugetelor locale din județul Cluj pentru perioada 2021-2025, arată că investițiile pe cap de locuitor din județ se situează sub media națională. Cu 1.042 de lei pe locuitor, incluzând și consiliul județean, Clujul ocupă locul 28 din 42 de județe și Bucureștiul, în condițiile în care media la nivel național este de 1.104 de lei.
Cheltuielile mari nu înseamnă investiții mari
Municipiul Cluj-Napoca, cu 286.598 de locuitori, a înregistrat cheltuieli medii anuale de 6.858 de lei pe locuitor în intervalul 2021-2025. Din această sumă, doar 843 de lei pe locuitor au reprezentat investiții propriu-zise. Alte municipii din județ raportează valori apropiate la cheltuieli, dar diferite la investiții: Turda a avut cheltuieli de 6.232 de lei pe locuitor, iar Dej, de 5.758 de lei, cu investiții de 645 de lei pe locuitor în cazul Dejului.
Diferența dintre cheltuielile totale și investițiile propriu-zise arată de ce un oraș mare, cu buget consistent, nu se traduce automat într-un loc bun în clasamentul investițiilor pe locuitor. Realizatorii studiului BaniCurati.ro, care au folosit situațiile Ministerului Dezvoltării privind sumele plătite efectiv, nu bugetele aprobate, avertizează că indicatorii trebuie interpretați ținând cont de dimensiunea localităților, de proiectele aflate în derulare și de diferențele dintre sursele de finanțare. Rămâne o întrebare deschisă de ce Cluj-Napoca, cu un buget amplu, se află doar la mijlocul clasamentului național.
Comunele mici, cu cheltuieli pe locuitor neobișnuit de mari
Tabelul arată un fenomen aparent contraintuitiv: comunele cu populație redusă ajung la cele mai mari valori ale cheltuielilor pe locuitor. Comuna Jucu, cu doar 5.349 de locuitori, înregistrează cheltuieli medii anuale de 15.922 de lei pe locuitor, dintre care 5.751 de lei reprezintă investiții. În Ploscoș, comună cu numai 540 de locuitori, cheltuielile ajung la 18.497 de lei pe locuitor, iar investițiile sunt de 5.474 de lei. Săcuieu înregistrează, la rândul său, cheltuieli de 14.607 lei pe locuitor.
Comuna Florești, cea mai populată comună din tabel, cu 52.735 de locuitori, se situează la polul opus, cu cheltuieli de doar 3.159 de lei pe locuitor. Municipiul Câmpia Turzii are cheltuieli de 4.186 de lei pe locuitor, iar Gherla, de 4.679 de lei.
Fondurile europene și veniturile proprii, repartizate neuniform
La capitolul fonduri europene și PNRR, Turda conduce cu 2.067 de lei pe locuitor, urmată de Cluj-Napoca, cu 1.878 de lei, și Dej, cu 1.521 de lei. Dintre comune, Săcuieu se remarcă printr-o valoare de 3.198 de lei pe locuitor din aceleași surse. La polul opus, Chinteni înregistrează doar 51 de lei pe locuitor din fonduri europene și PNRR, iar Apahida, 105 lei.
Ponderea veniturilor proprii în bugetele locale arată, de asemenea, diferențe mari. Jucu are cea mai ridicată pondere, 78,7%, urmată de Apahida, cu 78,4%, și Chinteni, cu 69,2%. La Cluj-Napoca, veniturile proprii reprezintă 64,1%, în timp ce în Florești ponderea este de 54,5%. La capătul opus se află Mica, cu doar 11,3%, și Vad, cu 18,1%.
O explicație parțială pentru cifrele ridicate ale comunei Jucu vine din alte surse: pe teritoriul localității se află parcul industrial Tetarom, iar primăria estimează pentru 2026 venituri totale de peste 18 milioane de lei, mai exact 18.109.385 de lei — o sumă mult mai mare decât a altor comune din județ.
Anunțurile publicate în SEAP
În ceea ce privește numărul de anunțuri publicate în SEAP în 2026, Cluj-Napoca conduce cu 31 de anunțuri, urmat de Florești, cu 13, și Dej și Apahida, cu câte 12 fiecare. Numărul anunțurilor nu reflectă automat valoarea achizițiilor, numărul contractelor atribuite ori volumul efectiv al investițiilor, potrivit avertismentului metodologic al sursei.
Nu este indicat linkul direct sau data exactă a publicării tabelului pe platforma BaniCurati.ro, iar studiul nu detaliază proiectele concrete care explică valorile ridicate din comune precum Jucu sau Ploscoș. Rămâne de văzut cum se vor plasa primăriile clujene în edițiile viitoare ale unor astfel de clasamente.
Surse
Text redactat cu ajutorul inteligenței artificiale. Răspunde de publicare: Redacția Azi în Cluj.
Articole legate
Dej, coada clasamentului digitalizării, în timp ce Gherla e în top 10
Un studiu al Universității Babeș-Bolyai arată că administrația din Dej a pierdut 50 de poziții în șase ani la digitalizare, ajungând pe locul 195 din 325 de orașe și municipii. În același clasament, Cluj-Napoca e pe primul loc în țară, iar Gherla intră în top 10 național, depășind multe municipii mai mari.
AIDN1C, Dej–Cluj: restricții de trafic până la final de octombrie
Pe DN1C, între kilometrii 30 și 38, șoferii care circulă între Dej și Cluj-Napoca se confruntă de aproape două săptămâni cu coloane și circulație alternativă, din cauza lucrărilor de frezare și reasfaltare derulate de Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj. Potrivit calendarului anunțat, intervenția ar trebui să se încheie spre finalul lunii octombrie.
AICinci proiecte PNRR din Cluj, fără recepție la 31 august 2026
Ministerul Dezvoltării a confirmat, pentru Actual de Cluj, că cinci investiții finanțate prin PNRR în județul Cluj nu aveau recepții raportate la 31 august 2026. Este vorba despre proiecte din Cluj-Napoca, Turda, Huedin, Feleacu și Măguri-Răcătău, cu o valoare cumulată de peste 30,7 milioane de lei, pentru care termenul-limită de finalizare este 31 decembrie 2026.
