Viteză de 30 km/h pe 90% din străzile din Cluj-Napoca: propunere
Activistul civic Adrian Dohotaru a transmis primarului Emil Boc și viceprimarului Dan Tarcea un pachet de șapte propuneri pentru reducerea poluării fonice din Cluj-Napoca, printre care limitarea vitezei la 30 km/h pe peste 90% din străzile orașului, unde în prezent limita generală este de 50 km/h.

Peste 90% din străzile din Cluj-Napoca ar putea avea, în următorii ani, o viteză maximă de 30 km/h, dacă propunerea activistului civic Adrian Dohotaru va fi acceptată de administrația locală. Măsura face parte dintr-un pachet de șapte propuneri transmise primarului Emil Boc și viceprimarului Dan Tarcea, cu scopul declarat de a reduce poluarea fonică din oraș.
Reducerea s-ar face treptat, până în 2029
În prezent, limita generală de viteză în localitate este de 50 km/h. Potrivit propunerii lui Dohotaru, trecerea la 30 km/h nu s-ar face dintr-odată, ci eșalonat: 30% dintre drumuri ar fi vizate încă din 2027, o altă treime în 2028, iar restul străzilor în 2029. Argumentul activistului este direct legat de siguranța rutieră și de nivelul de zgomot: „Viteza scăzută scade simțitor nivelul de zgomot și reduce considerabil accidentele mortale și grave. Pe scurt, salvăm vieți”, a declarat Dohotaru.
Propunerea este discutată în cadrul dezbaterii publice a Planului de Acțiune pentru gestionarea zgomotului, document care poate fi consultat de cetățeni până pe 16 octombrie. Dohotaru invocă, de altfel, o petiție inițiată împreună cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil (ASOS), prin care a cerut și rezolvarea problemelor de zgomot semnalate de clujeni în cazul tramvaielor ASTRA.
Transport public, trasee verzi și survolarea orașului
Pachetul transmis conducerii Primăriei nu se limitează la limita de viteză. Dohotaru solicită extinderea benzilor dedicate transportului public pe axa est-vest a municipiului, până în 2030, precum și aprobarea Strategiei pentru Inelul Verde Metropolitan încă din acest an, urmată de amenajarea a câte 100 de kilometri de trasee marcate anual, începând din 2027. O altă propunere vizează un culoar verde de-a lungul Someșului, menit să conecteze comuna Florești cu Cluj-Napoca până în 2030.
Activistul cere, de asemenea, constituirea unei comisii de dialog între Primărie, Consiliul Județean și ROMATSA, cu medierea Prefecturii, pentru ca avioanele să aterizeze și să decoleze dinspre est, evitând survolarea municipiului. O eventuală schimbare a procedurilor de zbor ar necesita însă analiza autorităților aeronautice competente.
Ce urmează
Dezbaterea publică a Planului de Acțiune pentru gestionarea zgomotului rămâne deschisă până pe 16 octombrie, termen până la care propunerile pot fi discutate și, eventual, modificate. Nu este încă clar care sunt reacțiile oficiale ale primarului Emil Boc sau ale viceprimarului Dan Tarcea la pachetul de măsuri, nici ce străzi de tranzit ar putea fi exceptate de la viitoarea limită de 30 km/h.
Surse
Text redactat cu ajutorul inteligenței artificiale. Răspunde de publicare: Redacția Azi în Cluj.
Articole legate
Rezumatul zilei 10.10.2026: Consulat onorific al Ucrainei la Apahida, patru bărbați arestați pentru droguri și Cluj-Napoca simplifică avizele de construire
Ucraina a deschis la Apahida, lângă Cluj-Napoca, primul său consulat onorific din România, iar poliția a arestat patru bărbați acuzați de trafic de droguri. În același timp, orașul a avansat proiecte de urbanism și administrație, iar scena culturală a rămas activă prin festivaluri și concerte.
Cluj-Napoca face primii pași spre înfrățirea cu Denpasar
Primarul Cluj-Napoca, Emil Boc, a semnat vineri, 9 octombrie 2026, o scrisoare de intenție privind cooperarea cu Denpasar, capitala provinciei indoneziene Bali. Documentul este primul pas spre o posibilă înfrățire între cele două orașe și vizează proiecte comune în turism, educație și cercetare.
Emil Boc: universitățile rămân nucleul dezvoltării Clujului
Emil Boc a spus, la deschiderea ediției a XXXIX-a a Zilelor Academice Clujene, că universitățile și institutele de cercetare din Cluj-Napoca sunt și vor rămâne nucleul central al dezvoltării orașului. Primarul a legat acest mesaj de un context european pe care l-a descris ca tensionat, marcat de revenirea războiului și a autoritarismului.