Zilele Academice Clujene, 160 de ani de Academia Română

Aula Magna a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a găzduit, vineri, 9 octombrie 2026, deschiderea celei de-a XXXIX-a ediții a Zilelor Academice Clujene, manifestare dedicată aniversării a 160 de ani de la fondarea Academiei Române. La ceremonie, deschisă prin intonarea Imnului Național și a imnului Gaudeamus Igitur de Corul „Adoremus Dominum” al Facultății de Teologie Ortodoxă, au participat reprezentanți ai mediului academic, ai administrației locale și delegați ai Academiei de Științe a Moldovei.

Programul cuprinde 586 de prelegeri în două luni

Potrivit comunicatului oficial al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, transmis prin AGERPRES, ediția din acest an se întinde pe parcursul a două luni și reunește 20 de manifestări științifice naționale și internaționale — conferințe, simpozioane, colocvii, mese rotunde și ateliere — organizate de institutele și centrele de cercetare ale filialei clujene. Acad. Doru Pamfil, președintele filialei, a amintit că tradiția a fost inițiată de istoricul Ștefan Pascu, iar programul actual însumează 586 de prelegeri din domenii ca istoria, filologia, astronomia și cercetarea medicală.

Citește șiUMF Cluj-Napoca, printre inițiatorii unui master european de neurotehnologie

Președintele Academiei Române, acad. Marius Andruh, a evidențiat contribuția institutelor clujene la proiecte naționale precum Dicționarul Tezaur al limbii române și Tratatul de Istorie a Românilor. Acesta a anunțat integrarea doctoranzilor din școlile doctorale ale Academiei în programul Erasmus+ și a propus transformarea festivităților de Ziua Culturii și Ziua Academiei în serii de evenimente, pe modelul Zilelor Academice.

Administrația locală cere o voce fermă a mediului academic

Maria Forna, Prefectul Județului Cluj, a amintit legătura dintre Transilvania și Academia Română, invocând figuri precum Emil Racoviță și Sextil Pușcariu. Primarul Emil Boc a reafirmat disponibilitatea orașului de a funcționa ca „laborator viu” pentru cercetare și a îndemnat lumea academică să rămână o voce a rațiunii: „Astăzi trebuie să ne facem vocea auzită, ca în continuare dialogul să fie regula și nu conflictul […], pentru că demonii trecutului nu sunt îngropați definitiv.” Printre oficialii prezenți s-au numărat acad. Nicolae Zamfir, vicepreședinte al Academiei Române, și acad. Boris Găină și acad. Gheorghe Duca, din partea Academiei de Științe a Moldovei.

Ioan-Aurel Pop: fondarea Academiei, între model francez și maghiar

Președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, a susținut prelegerea „Academia Română și Transilvania”, în care a reconstituit geneza instituției. Fondată în 1866 ca Societate Literară Română, cu 21 de membri din toate provinciile istorice, instituția a avut inițial o misiune filologică — fixarea ortografiei, a gramaticii și a dicționarului limbii române, aleasă după modelul francez, spre diferență de Academia Maghiară, inițiată în 1825 prin mecenatul contelui István Széchenyi.

Vorbitorul a amintit și episoadele dificile din istoria instituției: epurarea din 1948, când personalități precum Lucian Blaga, Iuliu Maniu și Onisifor Ghibu au fost exclude din Academie, și blocarea alegerii de noi membri între 1974 și 1989, sub presiunea Elenei Ceaușescu. A conchis printr-un îndemn la cultivarea limbii române ca „datorie ontologică”.

Codoban: inteligența artificială schimbă rolul cercetătorului

Profesorul Aurel-Teodor Codoban, membru corespondent al Academiei Române, a susținut prelegerea „Poate o inteligență artificială să ia Premiul Nobel?”, potrivit relatării publicate de actualdecluj.ro. Invocând exemple ale unor laureați Nobel precum Michael Levitt și Omar Yaghi, Codoban a arătat că inteligența artificială a redus la două săptămâni cercetări care dura anterior până la un deceniu, dar a avertizat asupra riscului de standardizare a rezultatelor științifice, pe fondul antrenării modelelor pe aceleași seturi de date.

În aceeași sesiune au mai prezentat acad. Boris Găină, despre cooperarea dintre academiile din România și Republica Moldova, prof. Vasile Pușcaș, despre demersul Chișinăului pentru integrare europeană, și prof. Ioan Negruțiu, despre indicatorii de măsurare a progresului societății, temă legată de rapoartele Clubului de la Roma.

Manifestările continuă din 12 octombrie

Lucrările Zilelor Academice Clujene se reiau în săptămâna 12–15 octombrie 2026, cu evenimente organizate de Institutul de Istorie „George Barițiu”, Centrul de Studii Transilvane și Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”. Despre pregătirile ediției din acest an am scris pe 7 octombrie.

Surse

• Făclia — relatarea ceremoniei de deschidere a Zilelor Academice Clujene
• AGERPRES — comunicatul de presă al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca
• actualdecluj.ro — relatarea despre prelegerea lui Aurel-Teodor Codoban privind inteligența artificială