Reformele UE, întârziate: riscul unui declin economic prelungit
La doi ani de la publicarea raportului economistului Mario Draghi, Uniunea Europeană a implementat complet doar 15,7% din recomandările sale, potrivit datelor publicate în vară. Termenul-limită pentru reformele cheie este finele anului 2027, dar calendarul electoral din mai multe state membre riscă să blocheze procesul.
Doi ani de la publicarea raportului economic semnat de Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Uniunea Europeană rămâne mult în urma propriului calendar de reforme. Potrivit unui articol de opinie publicat de agenția Reuters, semnat de Mike Peacock, fost redactor-șef al agenției, blocul comunitar riscă un declin economic pe termen lung dacă nu accelerează schimbările structurale propuse în 2024.
Doar 15,7% din propuneri, implementate integral
UE a stabilit finalul anului 2027 ca termen-limită pentru elementele esențiale ale planului Draghi: o piață unică funcțională, cu piețe de capital și uniuni energetice integrate, o capacitate mai mare de împrumuturi comune și reducerea cerințelor de unanimitate între statele membre. Potrivit Consiliului European pentru Inovare, până în iulie 2026 fusese implementat integral doar 15,7% din propuneri, în timp ce aproximativ 40% fuseseră abordate doar parțial. Un raport separat al inițiativei JEDI (Joint European Disruptive Initiative), publicat în septembrie, vorbește despre un procent de implementare de 26%, cu zero din cele treizeci de politici-cheie finalizate complet. Directorul științific al JEDI, André Loesekrug-Pietri, a declarat că, la doi ani de la publicare, „nici o singură recomandare-cheie a raportului Draghi nu este executată integral”.
Situația este și mai critică pentru cele mai radicale măsuri. Potrivit Institutului Montaigne, un think-tank francez, legislația necesară pentru piețele unice de capital și energie a fost adoptată pentru doar 3% din propuneri. Comisia Europeană poate avansa aceste măsuri numai cu acordul tuturor statelor membre, o condiție dificil de îndeplinit. Pe domenii, ritmul variază: apărarea a ajuns la 49% din implementare, potrivit datelor JEDI, în timp ce sectoare precum semiconductorii și guvernanța rămân sub 20%.
Alegerile din Franța și Spania, un obstacol suplimentar
Calendarul electoral european ar putea complica și mai mult reformele. Franța are alegeri programate pentru aprilie 2027, iar UE se grăbește deja să finalizeze bugetul comunitar pentru 2028-2034 înainte de scrutin, de teama că acesta ar putea aduce la putere un guvern condus de Marine Le Pen. Partidul său, Adunarea Națională, a renunțat la ideea retragerii Franței din UE, dar a semnalat intenția de a reduce contribuția țării la bugetul comun și de a se retrage din anumite aspecte ale politicii energetice. Separat, Spania a anunțat alegeri legislative anticipate pentru 29 noiembrie 2026. Vor urma alegeri în Italia și Polonia, unde liderii politici ar putea evita să susțină reforme care implică cedarea suveranității naționale chiar înainte de a se prezenta în fața alegătorilor.
Germania, model de reforme dar sub presiunea AfD
În Germania, coaliția de guvernare rămâne la putere până în 2029, dar creșterea popularității partidului de extremă-dreapta AfD ar putea bloca eforturile de reformă din cea mai mare economie a blocului. Sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, Germania a relaxat „frâna datoriei”, regula fiscală care a frânat creșterea economică, pentru a permite majorarea cheltuielilor de apărare și crearea unui fond de infrastructură de 500 de miliarde de euro. Măsurile de reformă nepopulare — restricționarea concediilor medicale, combaterea abuzurilor privind ajutoarele sociale, creșterea graduală a vârstei de pensionare — au fost însă penalizate în alegerile regionale recente. Economistul-șef al ING, Carsten Brzeski, a comentat că „germanii nu doresc reforme; ei vor fie să rămână într-un prezent neschimbat, fie să se întoarcă în trecut”, după pierderile suferite de Uniunea Creștin-Democrată pe fondul creșterii sprijinului pentru AfD.
Testul pieței unice de capital și al energiei
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut luna trecută, în discursul anual privind „Starea Uniunii”, accelerarea proiectelor care servesc „intereselor strategice ale Europei”. Interesul statelor membre pentru punerea în comun a capacităților rămâne însă scăzut, iar apelul lui Draghi pentru creșterea capacității de împrumut comun în zona euro pare deja compromis. O piață unică de capital ar putea ajuta blocul să mobilizeze cele 35.000 de miliarde de euro reprezentând economiile gospodăriilor din UE, în prezent dispersate în cele 27 de state membre și adesea investite în străinătate. O analiză a Fondului Monetar Internațional din aprilie estimează că agenda de reforme ar putea crește productivitatea europeană cu 20% într-un deceniu.
Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat recent că blocul se confruntă cu o alegere: fie ratează avântul inteligenței artificiale, fie ajunge să depindă excesiv de SUA și China pentru componente tehnologice critice. BCE estimează că adoptarea rapidă a AI ar putea spori productivitatea UE cu până la 4% într-un deceniu, dar aceasta presupune o circulație facilă a energiei electrice peste granițele naționale, la prețuri competitive. Mai multe propuneri legislative prioritare, printre care reforma pieței de capital și un posibil „EU Inc.”, trebuie adoptate până la finele anului 2027, potrivit foii de drum „One Europe, One Market”, aprobată în primăvara acestui an.
Surse
Text redactat cu ajutorul inteligenței artificiale. Răspunde de publicare: Redacția Azi în Cluj.
Articole legate
Zelenski avertizează asupra unui nou atac rusesc masiv
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că serviciile de informații au semnalat pregătirea unui „atac masiv” al Rusiei asupra ariergardei Ucrainei. Kievul anunță contramăsuri suplimentare, în timp ce principala provocare rămâne lipsa rachetelor interceptoare pentru sistemele Patriot.
AICu 100.000 de euro cumperi 37 mp în Cluj, 76 mp în Piatra-Neamț
Un buget de 100.000 de euro ajunge pentru un apartament de doar 37 de metri pătrați în Cluj-Napoca, dar pentru unul de 76 de metri pătrați în Piatra-Neamț. Diferențele de preț dintre orașele din România rămân mari, iar unele localități de lângă marile centre urbane au ajuns să coste mai mult decât orașele învecinate.
AI40 de trenuri spre Cluj-Napoca doar cu Coradia Stream în 2027
Un draft al mersului trenurilor interregio pentru 2027 arată că 40 de trenuri CFR Călători vor circula exclusiv cu rame electrice Coradia Stream, fără variantă alternativă de material rulant. Relațiile vizate leagă Constanța, Suceava, Iași și Galați de Capitală, dar și Cluj-Napoca de Iași, pe un traseu de peste 458 de kilometri.
AI
