Vineri, 9 octombrie · Județul Cluj

Vineri, 9 octombrieJudețul Cluj

Bihorul devansează Clujul la numărul de șantiere

Bihorul a trecut pe locul al doilea la nivel național, cu 140 de șantiere ale celor mai mari antreprenori generali, în timp ce Clujul a rămas la 105. Diferența de peste 33% vine în contextul în care marile proiecte clujene, de la metrou la Centura Metropolitană, atrag tot mai multe companii turcești.

Șantier de construcții în zona metropolitană Cluj-Napoca
Ilustrație AI
Bihorul are 140 de șantiere ale marilor constructori, Clujul 105, diferență de peste 33%. / Ilustrație / Muse Image

Bihorul a ajuns pe locul al doilea la nivel național după numărul de șantiere ale marilor antreprenori generali, cu 140 de proiecte, devansând Clujul, care rămâne cu 105. Datele provin din studiul IBC Focus „TOP 100 Antreprenori Generali în Construcții”, ajuns la ediția a 17-a, care urmărește activitatea celor mai mari constructori din țară prin raportare la peste 50.000 de șantiere și proiecte.

Diferența de 35 de șantiere, peste 33%

Bihorul are, astfel, cu 35 de șantiere mai mult decât Clujul, diferența fiind de peste 33% în favoarea județului vecin. Clasamentul este continuat de Ilfov, cu 103 proiecte (4,72% din total), și de Sibiu, cu 99 de șantiere (4,53%). Din cele peste 1.200 de lucrări active ale celor 100 de antreprenori generali monitorizați în ultimele 12 luni, cele mai multe sunt concentrate în București.

Citește șiDatacor Smart Homes, cu o surpriză la nZEB Expo Cluj-Napoca

De ce apar tot mai multe firme turcești pe șantierele clujene

Un exemplu major de proiect în antrepriză turcească este metroul din Cluj-Napoca, estimat la peste 2 miliarde de euro, executat de asocierea condusă de compania turcă Gülermak. Și în competiția pentru Centura Metropolitană a Clujului, printre ofertanți se numără companiile turcești Kalyon, SEZA İnşaat și Özkar İnşaat. Studiul IBC Focus nu explică direct de ce Bihorul a trecut înaintea Clujului la numărul de șantiere ale constructorilor români, dar prezența tot mai mare a firmelor turcești pe marile proiecte clujene face parte din contextul în care a apărut această schimbare de clasament.

Litigiul cu Dimex 2000 rămâne nerezolvat, termen pe 8 decembrie

Pe fondul acestor transformări, litigiul dintre Dimex 2000 Company și Primăria Cluj-Napoca este în continuare pe rolul Tribunalului Cluj, după denunțarea unilaterală a contractului pentru Centura Metropolitană. La termenul din 29 septembrie 2026, procesul a fost amânat pentru comunicarea unei cereri de intervenție accesorie, următorul termen fiind stabilit pentru 8 decembrie. Dimex contestă denunțarea unilaterală a contractului și solicită despăgubiri de peste 318 milioane de lei, invocând profitul pierdut, cheltuielile cu personalul, utilajele și șantierul, precum și eliberarea garanției de bună execuție în valoare de peste 23,6 milioane de lei.

Primarul Emil Boc a declarat că instanța a respins toate excepțiile invocate de Dimex în acest proces și susține că acțiunile asocierii conduse de companie au încălcat flagrant cadrul legal european și național.

Între timp, Primăria Cluj-Napoca a reluat procedurile de licitație pentru Centura Metropolitană într-o nouă formă, proiectul fiind lotizat, între companiile câștigătoare numărându-se companii turcești alături de Erbașu, Bog’Art și Frasinul.

Firmele românești semnalează riscuri fiscale

Pe fondul acestor schimbări de piață, 76,9% dintre companiile participante la studiul IBC Focus consideră contextul politic și fiscal actual o amenințare directă pentru afacerea lor. 63,5% dintre constructorii chestionați văd întârzierile la plăți drept cel mai mare risc generat de incertitudinea fiscală, iar 49% indică reducerea bugetelor de investiții ca al doilea risc major. În același timp, 51% dintre companiile chestionate estimează o creștere a cifrei de afaceri în 2026.

Nu se precizează câte dintre cele 140 de proiecte din Bihor sau cele 105 din Cluj sunt executate de firme cu capital românesc, față de firme multinaționale, și nici valoarea totală a acestor portofolii.

Surse

Text redactat cu ajutorul inteligenței artificiale. Răspunde de publicare: Redacția Azi în Cluj.

Mai mult din secțiunea Economie

Toată secțiunea
AI

Rezumatul zilei 08.10.2026: Cluj-Napoca cea mai scumpă piață imobiliară, nominalizarea lui Luca Niculescu și victoria lui U-BT

AI

Institutul de AI de la Cluj se inaugurează pe 18 noiembrie

AI

Cu 100.000 de euro cumperi 37 mp în Cluj, 76 mp în Piatra-Neamț

AI

Reformele UE, întârziate: riscul unui declin economic prelungit

Cele mai noi

Toate
AI

Premieră medicală la Cluj: terapie inovatoare pentru Alzheimer

Siguranță
AI

Delegație UBB, în vizită la Universitatea Atlas din Istanbul

Cultură
AI

Doina Ruști a lansat „Matuf, peruchierul” la Cluj

Cultură
AI

„Ziua în care a fugit somnul”, premieră la Teatrul Puck Cluj

Cultură
AI

Cluj-Napoca, aer poluat: ozonul atinge indicele „rău”

Siguranță
AI

Consfătuire anuală a profesorilor de Religie, la Cluj-Napoca

Cultură

CTP Cluj suplimentează transportul după CFR Cluj - U Cluj

Evenimente

A 12-a ediție a taberei montane pentru elevi nevăzători

Evenimente

Cluj-Napoca z lotu ptaka